Școala gata pentru copii vs. Copiii gata pentru școală

Perioada de implementare: august 2017 – decembrie 2019    

            Implementator: Programul Educațional Pas cu Pas

Finanțator: Pestalozzi Children’s Foundation

Parteneri: Direcțiile

            Scopul proiectului: îmbunătățirea performanțelor academice ale copiilor aflați în situații vulnerabile și a motivației lor pentru învățarea continuă, conducând la șanse mai bune de inserție profesională și la o integrare socială sporită.

Proiectul se adresa copiilor aflați în dificultate din cinci comunități rurale, deoarece, după cum arată mai multe studii, copiii din mediul rural sunt mai dezavantajați decât copiii din mediul urban, deoarece nivelul sărăciei în ru-ral este de patru ori mai mare, iar performanța academică a copiilor este în mod tradițional considerabil mai scăzută. Astfel, aceștia au mai puține posibilități de a se bucura de dreptul la educație de calitate din cauza accesului limitat la învățământul preșcolar, a pregătirii insuficiente pentru integrarea în sistemul educațional, a calității practicilor de predare la nivel preșcolar și primar, a culturii școlare neincluzive și nesusținătoare.

Comunitățile au fost alese, în cooperare cu autoritățile educaționale regionale, în funcție de criteriile de vulnerabilitate (copii din familii dezavantajate social, copii romi, copii proveniți din familii monoparentale și familii cu mai mult de trei copii, copii expuși violenței în familie, în special părinți dependenți de alcool, copii ai părinților șomeri sau familii în care unul sau ambii părinți plecați peste hotare în căytare de lucru) și în funcție de deschiderea comunității locale la schimbare.

Proiectul a asigurat asistență copiilor aflați în situații vulnerabile în accesarea programelor preșcolare, pentru ca aceștia să fie mai bine pregătiți pentru școală, sprijiniți suplimentar pentru a învăța și a se dezvolta plenar prin activități integrate, bazate pe nevoile lor individuale. De asemenea, proiectul a avut ca scop îmbunătățirea practicilor educaționale prin consolidarea cunoștințelor și abilităților profesorilor din învățământul preșcolar și primar pentru implementarea metodologiei centrate pe copil, sprijinind totodată cooperarea pedagogilor de la aceste trepte pentru a răspunde mai bine nevoilor copiilor într-un mod consecvent și într-o abordare holistică. Din perspectivă pedagogică, strategia proiectului a fost în acord cu paradigma oficială a centrării pe elev în educație, în ciuda faptului că aceasta din urmă nu este promovată cu suficientă consecvență și eficiență la nivel de sistem, din care motiv practicile educaționale rămân, în  multe cazuri, autoritare și descurajează cei mai vulnerabili copii de la participarea activă sau chiar duce la abandon timpuriu.

Principalele realizări ale fazei de două proiecte și jumătate sunt:

1. Cinci acorduri de colaborare semnate cu școlile și grădinițele proiectului, APL/Primărie, DoE regional;

2. Majoritatea copiilor nevoiași din învățământul preșcolar și primar au primit ajutoare materiale care au contribuit la frecventarea și participarea lor regulată, în special în perioada rece a anului.

3. 300 de copii preșcolari și 490 de copii din învățământul primar aflați în situații vulnerabile au înregistrat progrese în învățarea și dezvoltarea lor; 455 de copii de școală primară aflați în situații vulnerabile au participat la activitățile afterschool ale proiectului;

4. 30 de profesori din învățământul preșcolar și 38 din învățământul primar și-au îmbunătățit abilitățile de observare și reflecție și au învățat noi strategii de predare pentru a răspunde mai bine nevoilor diverse ale copiilor;

5. 855 de colegi ai acestor copii au beneficiat, de asemenea, de competențe îmbunătățite ale cadrelor didactice în activități curriculare și extrașcolare;

 6. 360 de părinți ai copiilor din învățământul preșcolar și primar aflați în situații vulnerabile s-au implicat mai mult în viața școlară a copiilor lor și și-au îmbunătățit cunoștințele și abilitățile în sprijinirea învățării și dezvoltării copiilor; dintre aceștia, 90 de părinți, care au fost mai puțin interesați de progresul copiilor lor, au început să participe mai regulat la întâlnirile cu părinții și la alte activități educaționale (de exemplu, sesiuni afterschool);

7. Proiectul a contribuit la o mai bună cooperare între reprezentanții APL, lucrătorii sociali și medicali locali, mediatorii comunitari și managementul grădinițelor și școlilor din toate cele 5 comunități ale proiectului (25 părți interesate implicate) pentru incluziunea socio-educațională a copiilor aflați în situații vulnerabile.